Daca ai pe corp mai multe alunite si te intrebi daca trebuie sa le verifici la dermatolog sau cum le poti indeparta in siguranta, ai ajuns unde trebuie. Iti explicam pe rand ce sunt alunitele, ce tipuri exista, cand devin periculoase alunitele si cum le tratezi corect.
Ce sunt alunitele (in termeni stiintifici nevi)?
Nevul (alunita) este o leziune benigna a pielii aparuta datorita proliferarii celulelor care produc pigment (melanocitele).
Nevii/ alunitele pot fi prezente de la nastere (nevi congenitali) sau pot aparea mai tarziu (nevi dobanditi). Riscul de transformare a unei alunite obisnuite in melanom este foarte mic – aproximativ 1 din 3000 la barbati si 1 din 11.000 la femei pe parcursul intregii vieti. Cu toate acestea, monitorizarea regulata ramane esentiala.
Cine poate dezvolta alunite?
Majoritatea persoanelor au alunite.
- 1% din populatie se naste cu unul sau mai multi nevi congenitali
- persoanele cu pielea deschisa la culoare tind sa aiba mai multe alunite decat persoanele cu pielea inchisa
- alunitele aparute in copilarie (intre 2 si 10 ani) tind sa fie cele mai proeminente si persistente pe parcursul vietii
- alunitele aparute mai tarziu in viata apar de obicei dupa expuneri la soare
Din ce cauza apar alunitele?
Desi cauza exacta a proliferarii celulelor ce produc pigment nu este cunoscuta , este cert ca numarul alunitelor depinde de factorii genetici, de expunerile la soare si de statusul imunitar.
- De cele mai multe ori persoanele cu multe alunite fac parte din familii ai caror membri au alunite numeroase si asemanatoare ca aspect
- Mutatiile somatice in genele RAS/RAF sunt asociate cu aparitia nevilor congenitali
- Alunite noi pot aparea dupa medicamente inhibitorii ale genelor BRAF (vemurafenib, dabrafenib)
- Persoanele expuse cronic la soare (Australia , Noua Zeelanda ) au mai multe alunite decat rudele lor care locuiesc in locuri mai putin insorite (Nordul Europei)
- Administrarea medicamentelor imunosupresoare duce la cresterea numarului de alunite
Care sunt aspectele clinice ale alunitelor ?
- Ele pot aparea in orice parte a corpului
- Ele pot fi plane sau reliefate
- Pot varia ca si culoare de la culoarea pielii, roz, brun deschis sau inchis, albastru sau negru
- Cei cu pielea deschisa la culoare tind sa aiba alunite mai deschise in timp ce cei cu pielea inchisa la culoare au alunite brun inchis sau negre
- Desi de cele mai multe ori sunt rotunde sau ovale , ele pot avea si forme neobisnuite
- Ele variaza ca marime de la cativa milimetri la mai multi centimetri in diametru
Tipuri de alunite
Alunitele se impart, dupa momentul aparitiei, in doua mari categorii: congenitale (prezente la nastere) si dobandite (aparute pe parcursul vietii). In cadrul fiecarei categorii exista mai multe subtipuri, cu aspect si risc diferit.
Alunite congenitale – tipuri si imagini
Nevii congenitali apar la nastere sau in primele luni de viata si afecteaza aproximativ 1-3% dintre nou-nascuti. Se clasifica dupa dimensiune:
- Nev congenital mic, sub 1,5 cm diametru, pe pielea bratului
- Nev congenital mediu, intre 1,5 si 19,9 cm, cu pigmentare uniforma
- Nev congenital mare, peste 20 cm in diametru
- Nev congenital gigantic, peste 40 cm, cu risc crescut de melanom
- Nev congenital pilos, cu fire de par groase pe suprafata
- Macule cafe au lait – pete brun deschise pe piele
- Nev lentiginos – pata bruna cu puncte mai inchise la culoare
- Nev Ota – pata brun-albastruie la nivelul obrazului si fruntii
- Pata mongolica – pata albastruie la nivelul regiunii lombare
Alunitele dobandite – tipuri si imagini
Nevii dobanditi sunt cei mai frecvent intalniti si apar in copilarie, adolescenta si la varsta adulta tanara. Se clasifica dupa pozitia melanocitelor in piele:
- Nev comun – alunita plana cu o singura culoare distribuita uniform
- Nev comun pe piele inchisa la culoare, brun inchis sau negru
- Nev atipic cu margini neregulate si pigment neuniform, pattern neregulat cu risc crescut de transformare in melanom
- Nev albastru – nev dermic cu pigment situat profund in piele
- Nev celular – nev dermic nepigmentat, de culoarea pielii
- Nev Miescher – alunita moale, reliefata, frecventa pe fata
- Nev Unna – nev dermic papilomatos cu suprafata neregulata
- Nev Meyerson – alunita inconjurata de un halou eczematos
- Nev Sutton (halo nevus) – alunita cu halou alb depigmentat in jur
- Nev Spitz – alunita roz sau maronie la copii si tineri
- Nev Reed – alunita intens pigmentata, rotunda, prezenta pe membre
- Nev recurent – reaparitia pigmentului in cicatrice dupa indepartarea unei alunite
- Nev agminat – aglomerare de nevi mici sau pistrui pigmentati
- Nev acral – alunita la nivelul palmelor sau talpilor
- Nev unghial – alunita aparuta la nivelul unghiei (banda pigmentara)
Alunite comune vs alunite atipice
| Alunita comuna | Alunita atipica | Posibil melanom |
| Rotunda, simetrica | Neregulata | Asimetrica |
| Nete, bine delimitate | Estompate, neuniforme | Zdrentuite, neclare |
| Uniforma | Variata (2-3 nuante) | Foarte variata (negru, rosu) |
| Sub 6 mm | 5-12 mm | Peste 6 mm, in crestere (dar pot fi si mai mici) |
| Stabila | Lent variabila | Rapid evolutiva (saptamani-luni) |
| Foarte mic | Crescut (de 2-12 ori) | Risc oncologic |
Care sunt complicatiile alunitelor?
Oamenii au temeri in ceea ce priveste alunitele deoarece au auzit de melanom, care este proliferarea maligna a melanocitelor si principala cauza de deces intre cancerele cutanate.
La inceput, un melanom poate arata ca o alunita obisnuita , dar in timp prezinta o dezorganizare in structura si se poate mari.
Alunitele se pot modifica si din alte cauze nelegate de transformarea in melanom dar care impun totusi consultul dermatologic: expunerea la soare / sarcina duc la inchiderea lor la culoare, uneori pot sa apara un halou eczematos, rosiatic, uscat, pruriginos (Nev Meyerson ) sau un halou alb (nev Sutton).
Persoanele cu un numar mare de alunite( >100) au risc mai mare de a dezvolta melanom.
Regula ABCDE – cum recunosti o alunita suspecta
Foloseste regula ABCDE acasa, lunar, ca sa identifici alunitele suspecte care necesita evaluare dermatologica:
- A – Asimetrie: o jumatate de alunita nu seamana cu cealalta jumatate
- B – Border (Margini): marginile sunt neregulate, zdrentuite sau neclare sau foarte abrupte
- C – Culoare: culoarea nu este uniforma, prezinta mai multe nuante (brun, negru, rosu, albastru, gri, alb)
- D – Diametru: alunita are peste 6 mm (cat o radiera de creion)
- E – Evolutie: alunita se modifica in timp – creste, isi schimba forma, culoarea sau apare mancarime, sangerare, crusta
Daca observi unul sau mai multe semne ABCDE, programeaza-te urgent la dermatolog.
Ghid de autoexaminare lunara – pas cu pas
Iti faci timp o data pe luna pentru o autoexaminare completa. Iata cum procedezi corect:
- Stai in fata unei oglinzi mari, intr-o camera bine luminata. Tine la indemana si o oglinda de mana mica pentru zonele greu vizibile.
- Verifici fata, gatul, urechile si scalpul. Pe scalp, foloseste un piepten ca sa desparti parul si vezi pielea.
- Examinezi pieptul si abdomenul. Pentru femei, ridica sanii ca sa vezi pielea de sub ei.
- Verifici partea de sus a bratelor, axilele, antebratele, palmele, dosul mainilor si printre degete.
- Continui cu partea din spate a corpului – foloseste oglinda de mana ca sa vezi spatele, fesele si partea din spate a coapselor.
- Treci la picioare – coapse, genunchi, gambele, glezne, talpi si printre degete. Nu uita unghiile
- Verifici si zonele intime, inclusiv zona genitala si perineala.
Cand este necesar un consult dermatoscopic?
- Cand o alunita isi schimba marimea, forma, structura sau culoarea
- Cand apare o noua alunita dupa varsta de 40 de ani
- Cand are caracteristicile ABCDE
- Daca sangereaza, are crusta sau devine pruriginoasa
- Daca ai expuneri la soare intense sau prelungite
- Daca alunitele sunt in numar mare (peste 50)
- Daca ai istoric familial de melanom sau cancer de piele
Majoritatea alunitelor sunt benigne la evaluarea dermatoscopica si se reevalueaza periodic, atunci cand este necesar.
Alunitele care prezinta suspiciune pentru melanom se recomanda sa fie excizate chirurgical si examinate histopatologic.
Cum este diagnosticata o alunita ?
In general, alunitele sunt diagnosticate prin examinare clinica. Daca alunitele sunt in numar mare sau au aspect neobisnuit (atipic), medicul dermatolog va apela la examenul dermatoscopic .
Examenul dermatoscopic digital ajuta la orientarea diagnosticului cancerelor cutanate, in mod particular diagnosticul melanomului malign si diferentierea melanomului malign de alunitele obisnuite. Acest lucru face posibila depistarea precoce a melanomului malign/altor cancere cutanate, intr-un stadiu curabil si previne exciziile nenecesare.
Aceasta metoda este una neinvaziva relativ usor de efectuat si nu necesita o pregatire suplimentara din partea pacientului.
Pentru cei cu un numar mare de alunite pe piele se efectueaza Harta dermatoscopica digitala care presupune inregistrarea/maparea fotografica a tuturor alunitelor atat macro cat si dermoscopic cu posibilitatea compararii evolutiei lor la examinarile periodice ulterioare.
Cand si pentru cine este necesar un consult dermatoscopic ?
- Cand o alunita isi schimba marimea, forma, structura sau culoarea
- Cand apare o noua alunita ( >40ani)
- Cand are caracteristicile ABCD( asimetrie, border/marginile neregulate, culoare neuniforma, diametrul>6mm)
- Daca sangereaza, are crusta sau devine pruriginoasa
- Daca exista expuneri la soare intense /prelungite
- Daca alunitele sunt in numar mare
Majoritatea alunitelor sunt benigne la evaluarea dermatoscopica, urmand sa fie reevaluate periodic (cand este necesar ).
Alunitele care prezinta suspiciune pentru melanom se recomanda a fi excizate chirurgical si examinate histopatologic.
Care este tratamentul alunitelor?
Cele mai multe alunite sunt fara pericol si pot fi lasate pe loc.
Pot fi indepartate in urmatoarele circumstante:
- Pentru a exclude cancerul cutanat
- Daca dau o stare de disconfort: iritate de imbracaminte, pieptan sau aparat de ras
- Din ratiuni cosmetice: daca este inestetic
Tehnicile chirurgicale includ:
- Excizie chirurgicala cu examen histopatologic a nevilor suspecti (atipici)
- Distrugere prin radio/electrochirurgie (doar in anumite cazuri, cu examen histopatologic, la indicatia medicului)
- Vaporizare laser CO2 (doar in anumite cazuri, la indicatia medicului, cu examern histopatologic)
Se poate preveni aparitia alunitelor?
Numarul nevilor poate fi minimizat printr-o protejare stricta fata de soare, inca de la nastere.
Doar protectia solara prin aplicarea de creme nu este suficienta pentru a preveni aparitia de nevi noi ci se recomanda purtarea palariei , bluzelor cu maneca lunga cand suntem in zone insorite.
La orice varsta, este necesara protectia solara pentru a reduce imbatranirea prematura a pielii si pentru scaderea riscului de cancer cutanat.
Cum iti protejezi corect pielea
- Aplici crema cu SPF 50+ zilnic pe toate zonele expuse, chiar si in zilele noroase
- Reaplici crema la fiecare 2 ore cand stai la plaja sau faci sport in aer liber
- Eviti expunerea la soare intre orele 11 si 16, cand radiatia UV este maxima
- Porti palarie cu boruri largi, ochelari de soare si haine cu maneca lunga in soarele puternic
- Nu folosesti solarul – creste semnificativ riscul de melanom
- Protejezi in mod special copiii: arsurile solare din copilarie cresc riscul de melanom la varsta adulta
Alunite si sarcina – ce trebuie sa stii
In timpul sarcinii, modificarile hormonale pot face alunitele existente sa se inchida la culoare sau sa creasca usor in dimensiuni. Este un fenomen normal in majoritatea cazurilor. Daca observi insa modificari rapide, asimetrice sau dezvoltarea unor alunite cu aspect ABCDE, programeaza-te la dermatolog. Examinarea dermatoscopica este sigura in sarcina.
Alunite la copii
Copiii dezvolta alunite mai ales intre 2 si 10 ani, iar acestea tind sa fie cele mai stabile si persistente pe parcursul vietii. La copii este normal sa apara alunite noi, dar modificarile rapide trebuie evaluate de un dermatolog pediatru.
Nevii Spitz sunt frecventi la copii si pot avea aspect alarmant (roz-rosii, in crestere rapida), dar sunt benigni. Diagnosticul corect se pune doar prin dermatoscopie si, la nevoie, biopsie.
Atentie speciala la nevii congenitali gigantici – acestia necesita monitorizare in echipa multidisciplinara (dermatolog, chirurg pediatru).
Care sunt perspectivele in cazul nevilor?
Majoritatea nevilor care apar in copilarie raman timp nedefinit. Adolescentii si adultii tineri tind sa aiba cel mai mare numar de nevi. Pe masura ce se inainteaza in varsta, alunitele devin mai putine deoarece au tendinta la disparitie spontana.
Pentru a creste sansa depistarii unui melanom in stadii incipiente, se recomanda:
- Autoexaminarea pielii in fiecare luna
- Consultarea unui dermatolog in cazul unor modificari semnificative ale nevilor sau la aparitia unor leziuni noi,
- Examinarea periodica dermatoscopica daca exista alunite in numar mare, nevi atipici sau exista istoric de cancer cutanat personal sau in familie
- Efectuarea unei harti dermatoscopice digitale, pentru pacientii cu risc crescut de melanom, in special pentru cei cu multi nevi
Ce inseamna risc crescut pentru melanom sau cand devin alunitele periculoase?
- Nevi displazici si melanom in antecedente
- Nev nou aparut sau care si-a schimbat forma, marimea, aspectul
- Existenta a mai mult de 50 de nevi din care 20 au diametrul mai mare de 2mm
- Melanom in istoricul familial
- Pielea cu semne de agresiune solara ( pete, pistrui)
- Pielea/ochi deschisi la culoare
- Expuneri intense si prelungite la soare
- Imunodepresia
Diferentiaza alunitele de alte leziuni similare
Multi oameni confunda alunitele cu alte leziuni ale pielii care nu sunt nevi. Iata cele mai frecvente confuzii:
- Pistrui (efelide) – pete mici, plane, brun deschis, care apar si dispar in functie de expunerea la soare. Nu sunt alunite si nu au risc oncologic.
- Lentigine solare – pete maronii plane care apar dupa expuneri prelungite la soare, frecvent pe maini, fata si decolteu la persoanele peste 40 de ani. Benigne, dar semn de „imbatranire solara”.
- Veruci seboreice (keratoze seboreice) – leziuni reliefate, brune sau negre, cu aspect „lipit pe piele”. Benigne, frecvente dupa 50 de ani.
- Papiloame virale – excrescente mici, moi, in zone de frecare (gat, axile, pleoape). Benigne.
- Hemangioame – leziuni rosii sau violacee, reliefate, formate din vase de sange. Benigne.
Doar dermatologul, prin examinare clinica si dermatoscopica, poate face diferentierea corecta.
Intrebari frecvente despre alunite
Este periculos sa scoti o alunita?
Nu este periculos daca procedura se face de catre un medic dermatolog dupa o evaluare dermatoscopica prealabila. Indepartarea unei alunite nu provoaca melanom, asa cum cred unele persoane. Riscul real este sa indepartezi o alunita atipica fara biopsie si sa intarzii diagnosticul unui melanom.
Pot scoate alunitele cu metode naturale acasa?
Nu! Niciodata sa nu incerci sa scoti alunite cu solutii din comert, plante, otet sau alte metode „naturale”. Risti infectii, cicatrici urate si, mai grav, sa pierzi sansa unui diagnostic corect daca alunita ar fi fost un melanom incipient.
Cat de des trebuie sa merg la dermatolog pentru control?
Daca ai sub 20 de alunite si nicio modificare, o data pe an este suficient. Daca ai peste 50 de alunite, nevi atipici sau istoric familial de melanom, controale la 6 luni si harta dermatoscopica digitala anual.
Alunitele pot reaparea dupa ce le indepartez?
Daca alunita a fost excizata corect, in totalitate, nu reapare. La indepartarea cu laser sau radiofrecventa exista un risc mic de reaparitie, daca raman celule reziduale. De aceea evaluarea atenta inainte de procedura este esentiala.
Cat dureaza recuperarea dupa scoaterea unei alunite?
Laser sau radiofrecventa: 7-14 zile pana se vindeca crusta, pielea isi recapata culoarea normala in 1-3 luni.
Excizie chirurgicala: firele se scot la 7-14 zile (in functie de zona), iar cicatricea se matureaza in 6-12 luni.
Imi creste alunita. Inseamna ca e cancer?
Nu neaparat. Alunitele cresc si se modifica natural in copilarie, adolescenta si sarcina. Ce te alarmeaza este o crestere rapida (saptamani sau cateva luni), asimetria, marginile neregulate sau culoarea variata – semnele ABCDE. La aparitia oricaror modificari, programeaza-te la dermatolog.
Cat costa indepartarea unei alunite?
Costul depinde de numarul si tipul alunitelor, metoda folosita si daca este necesar examenul histopatologic. Pentru tarifele actualizate la Dermestetica, consulta pagina de preturi sau suna la 0733 297 207.
Bibliografie
American Academy of Dermatology – Moles: Overview: aad.org
DermNet NZ – Melanocytic Naevus: dermnetnz.org/topics/melanocytic-naevus
National Cancer Institute – Common Moles, Dysplastic Nevi, and Risk of Melanoma: cancer.gov
Skin Cancer Foundation – The ABCDEs of Melanoma: skincancer.org
Mayo Clinic – Moles: Symptoms and Causes: mayoclinic.org
